Districtul bazinului hidrografic Nistru (în continuare – Districtul Nistru) face parte din bazinul hidrografic al Mării Negre. Doar o parte neînsemnată a bazinului unui afluent de stânga se află pe teritoriul Poloniei. În vest, bazinul hidrografic al Nistrului se învecinează cu bazinul Prutului, în nord-vest – cu bazinul Vislei, în nord – cu bazinul Niprului, în est – cu bazinul Bugului de Sud, în sud-est și sud-vest – cu bazinele râurilor mici care se revarsă în Marea Neagră. Fluviul Nistru, cu izvorul în munții Carpați la altitudinea de 911 m, are o lungime totală de 1350 km și este cea mai importantă arteră acvatică a țării, pe teritoriul căreia lungimea cursului de apă (Naslavcea–Palanca) este de 636 km. Pe o distanță de 142,5 km, fluviul constituie frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina.
Cu o suprafață totală de peste 72,1 mii km2;, bazinul Nistrului, în limitele țării, are o suprafață de 19,2 mii km2;, sau 26,5% din teritoriul total al bazinului. Fiind repartizat asimetric față de axa principală a văii Nistrului, suprafața de stânga a bazinului (în limitele Republicii Moldova) este de 3,5 mii km2; (18,27%), iar a celei de dreapta – de 15,7 mii km2; (81,72%). Resursele de apă ale bazinului Nistru în limitele teritoriului Republicii Moldova sunt evaluate la 10 700 mil. metri cubi, din acest volum, mai puțin de 30% se formează pe teritoriul țării. Volumul resurselor de apă disponibil în prezent în țară este estimat la cca 500 metri cubi/cap de locuitor/an, ceea ce plasează Republica Moldova în categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu un risc sporit la impactul schimbărilor climatice. Fluviul Nistru este principala sursă de apă în regiune, deoarece rezervele de ape dulci subterane sunt neînsemnate.
Toate corpurile de apă din spațiul Republicii Moldova fac parte din două districte hidrografice: (i) Dunărea-Prut și Marea Neagră și (ii) Nistru. În cadrul Districtului Nistru sunt delimitate 14 sub bazine hidrografice. Din punct de vedere administrativ, Districtul Nistru include 39 de orașe și 554 de sate, ocupând integral sau parțial teritoriul a 19 raioane.
Conform clasificării apelor de suprafață, apa fluviului Nistru aparține claselor II și III de calitate. În același timp, practic toți afluenții au clasa de calitate V, ceea ce denotă că afluenții fluviului Nistru de pe partea dreaptă, în limitele Republicii Moldova, sunt foarte poluați și apa acestora poate fi folosită direct doar în scopuri de generare a energiei electrice și de transport, pentru celelalte scopuri apa necesitând tratare prealabilă.
Tabelul 1. Relația dintre utilizarea/funcția apei şi clasele de calitate a apei.
Folosința/funcția |
Diferențierea folosinței/ |
Clasa de calitate a apei | ||||
I | II | III | IV | V | ||
Funcționarea ecosistemelor | + | + | - | - | - | |
Piscicultura/protecția peștelui | Salmonide | + | + | - | - | - |
Ciprinide | + | + | + | - | - | |
Alimentarea cu apă pentru consumul uman, |
Tratare simplă | + | + | - | - | - |
Tratare normală | - | - | + | - | - | |
Tratare avansată | - | - | - | + | - | |
Scăldat/recreație | + | + | + | - | - | |
Irigare | + | + | + | - | - | |
Scopuri industriale (procese tehnologice, răcire) | + | + | + | + | - | |
Hidroenergetica | + | + | + | + | + | |
Transport | + | + | + | + | + |
Notă: + folosinţă/funcţie acceptată din punctul de vedere al calității apei; - folosinţă/funcţie neacceptată din punctul de vedere al calității apei, folosința nu se permite.
Sursa: Planul de gestionare al districtului bazinului hidrografic Nistru, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 814 din 17 octombrie 2017.
Text pregătit și adaptat de Elena Culighin