Suprafața totală a bazinului districtului hidrografic Dunărea-Prut și Mărea Neagră (BHDPMN) este de 14770 km2 în limitele Republicii Moldova, ceea ce reprezintă 43,6% din suprafața totală a țării. Din perspectiva administrativ-teritorială, BDHDPMN include 18 raioane administrative. De la nord la sud, districtul se întinde pe aproximativ 350 km, cu lățimea variabilă (de la 25 km la 120 km). Poziția și configurația geografică a districtului determină o remarcabilă diversitate a structurii geologice, a caracteristicilor geomorfologice și a condițiilor climatice. Specificul acestor componente de mediu determină, în mod semnificativ, caracteristicile biotei, solurilor, caracteristicilor hidrologice și hidrochimice ale apelor subterane și de suprafață. Valoarea medie a altitudinii absolute a peisajului raionului este de 142 m, o valoare tipică pentru regiunile joase.

Bazinul hidrografic Prut face parte din bazinul Dunării, reprezentând granița sa estică. Bazinul Dunării traversează teritoriul a 19 țări europene. Republica Moldova este membră a Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării și gestionează direct 0,94% din suprafața totală. Bazinul râului Prut este situat pe teritoriul a trei țări, 28% în Republica Moldova (39% în România și 33% în Ucraina) din suprafața totală de 27540 km2.

Resursele apelor de suprafață - râuri

Pe teritoriul țării noastre, râul Prut are doar afluenți de stânga, printre care se numără Racovăț, Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiște, Ciuhur, Camenca, Nîrnova, Lăpușna, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga.

Astfel, în cadrul bazinului hidrografic Prut au fost delimitate 83 corpuri de apă de suprafață, cu o lungime totală de 2152 km. Lungimea medie a corpurilor de apă-râuri este de 26 km și doar un corp de apă are o lungime ce depășește 100 km, suprafața medie a bazinelor corpurilor de apă-râuri este de 99 km2, 55 acestea au o suprafață mai mică de 100 km2.

Volumul mediu anual de scurgere a râului Prut este egal cu 2,7 km3 și variază de la 1,2 km3 în ani cu umiditate insuficientă până la 5 km3, valori obținute în anii cu asigurarea pe înălțime a resurselor de apă. Fluxul mediu anual este egal cu 78 - 94 m3 / s, fluctuațiile variază între 40 și 162 m3 / s.

Resursele de apă de suprafață din bazinul Dunăre - Marea Neagră sunt destul de modeste. Regiunea prezintă doar aproximativ 1% din totalul resurselor de apă de suprafață disponibile ale țării.

Resursele apelor de suprafață - lacuri

În bazinul Dunărea – Marea Neagră lacurile naturale practic lipsesc. Doar un sector mic din partea de nord a lacului Cahul, administrativ aparține Republicii Moldova, majoritatea din suprafața acestui sector fiind ocupată de vegetație hidrofită. Cel mai mare lac din lunca Prutului este Lacul Beleu, care se află în cursul inferior al Prutului între satele Văleni și Slobozia Mare.

Lacurile de baraj natural s-au format în rezultatul proceselor de alunecări de teren. Suprafața acestora nu depășește câteva hectare, iar adâncimea atinge 1,0-1,5 m. Aceste lacuri se află în rezervația peisagistică “Suta de Movile.”

Aproximativ 1350 lacuri de acumulare sunt localizate în bazinul râului Prut, cu o suprafață totală de 75,3 km2. Acestea pot fi grupate, convențional, în două categorii: iazuri (cu un volum de până la 1 mil. m3) și lacuri de acumulare (cu un volum de peste 1 mil. m3).

În bazinul Dunărea – Marea Neagră au fost identificate 1452 de lacuri antropice dintre care 5 lacuri de acumulare cu suprafața mai mare de 1 km2 (Taraclia, Congaz, Comrat, Caplani, Ucrainca), 11 lacuri cu suprafața 0,5-0,99 km2 , 11 lacuri cu suprafața de 0,25-0,49 km2 și 1425 lacuri cu suprafața sub 0,25 km2. Apa multor lacuri se caracterizează cu un grad de mineralizare care poate depăși 2,0 -5 g/l.

În limitele bazinului râului Prut sunt localizate 46 lacuri de acumulare, cu un volum total (proiectat) de aproximativ 825,52 mil. m3. Costești-Stânca este cel mai mare lac de acumulare de pe râul Prut. Estimările demonstrează faptul că, pe parcursul funcționării lacurilor de acumulare, ca urmare a proceselor de colmatare, volumul acestora a scăzut în medie cu 0,50% pe an, iar volumul lacului Costești-Stânca – cu 0,58% per an, astfel încât în anul 2015 volumul efectiv al acestuia alcătuia circa 577,3 mil. m3.

Resursele de apă subterană

În cadrul bazinului râului Prut resursele de ape subterane constituie 137,38 mil. m3/an, dintre care 50,61 mil. m3/an sunt utilizate în diverse scopuri: ca apă menajeră și potabilă – 39,84 mil. m3/an (78,32%), ca apă tehnică – 10,16 mil. m3/an (20,09%), iar în scopuri terapeutice și recreaționale – 0,71 mil. m3/an (1,58%).

Rezervele totale de exploatare a apelor subterane a Bazinului Dunărea - Marea Neagră sunt estimate la 105,6 mii m3 /zi, dintre care ape menajer-potabile 104,46 mii m3/zi și ape industrial-tehnice, 8,5 mii m3/zi.

În cadrul bazinului hidrografic Prut din limitele Republicii Moldova, în unele orașe, apele subterane reprezintă principala sursă de alimentare cu apă potabilă (în raionul Edineț – 100% din apa potabilă furnizată provine din forajele de apă subterană, în raionul Briceni – 96,49%, în raionul Cahul 93%).

Hidrocentrale

În cadrul districtului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră, există o singură Centrala Hidroelectrică (CHE) situată pe r. Prut, în apropiere de orașul Costești, la 576 km distanță de izvorul râului. A fost construită pe râul Prut în colaborare cu România în 1978 și dată în exploatare în 1979. Puterea este exploatată de 2 centrale cu un agregat de 16 MW (pentru fiecare parte - moldovenească și română) la un debit de 2 x 65 m⊃3; / sec, cu o putere medie anuală de 2 x 65 GWh. Producția de energie electrică este distribuită în mod egal între R. Moldova și România.

CHE Costești-Stânca a fost construită pentru a regla scurgerea de viitură și produce energia electrică, precum și pentru a asigura cu resurse de apă agricultura irigată, industria prelucrătoare, etc.

Locuri de interes

Pe cursul râului Prut există o importantă zonă umedă (sit Ramsar) care a fost declarată și Rezervație a Biosferei: „Prutul de Jos”. De asemenea, există și rezervația științifică „Pădurea Domnească”, 3 Monumente ale Naturii Geologice și Paleontologice, 5 Rezervații Naturale Silvice, 5 Rezervații peisagistice și 2 Rezervații Naturale Mixte. Regiunea inferioară a lacurilor Prut este inclusă în lista zonelor umede de importanță internațională, ca zona Ramsar nr. 1029 „Lacurile Prutului de Jos” (în special ca habitat pentru păsările acvatice).

Importanța

Râul Prut trece pe lângă câteva orașe importante din Republica Moldova (Glodeni, Ungheni, Cahul), aprovizionând cu apă potabilă aceste localități. În dreptul localității Costești funcționează o amenajare hidroenergetică (baraj, lac de acumulare și nod hidro-energetic) care alimentează cu curent electric regiuni importante din România și Republica Moldova. Cele mai mari rezerve de apă din râul Prut sunt înregistrate în raioanele cele mai populate și, respectiv, în cele mai industrializate - Edineț (fabrici de zahăr), Ungheni și Cahul (producții de băuturi).

Probleme

Apa râului Prut este poluată ca urmare a deversării deșeurilor menajere și apelor reziduale provenite de la sistemele de canalizare ale orașelor de pe malul acestui râu. De asemenea, poluarea este accentuată și de apele tehnice deversate de la agenții economici și reprezentanții industriilor locale.

În bazinul hidrografic Dunărea - Marea Neagră peste 80% din apa captată provine din surse subterane. Din cauza mineralizării sporite, apele subterane captate, au o utilizare practic exclusivă în scopuri menajere și necesită o pre tratare.

În concluzie, aproape toate corpurile de apă râuri din bazinul hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră sunt considerate a fi la riscul neatingerii obiectivelor de mediu (tab. 1). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că aproape toate corpurile de apă sunt supuse unor tipuri specifice de presiune: poluare, în special poluarea difuză prin agricultură, poluarea punctiformă cauzată de evacuarea apelor uzate, modificarea hidrologică, în special datorită captărilor posibile (ilegale) de apă, modificarea hidromorfologică ca urmare a efectului de îndiguire și reglare a scurgerii.